Destramarea unei relatii
Psiholog Simona Marin
Cand incepe declinul unei relatii?
Potrivit sociologilor si psihologilor, declinul unei relatii incepe atunci cand unul dintre parteneri incepe sa se simta inconfortabil, mai mult sau mai putin constient. De cele mai multe ori, partenerul care incepe sa se simta inconfortabil nu ii comunica celuilalt ceea ce simte. Incepe sa isi creeze un soi de „lume proprie” in care isi tine sentimentele si incearca fie sa inteleaga ce nu mai merge fie se lupta cu emotiile sale si incearca sa le elimine din viata sa. Faptul ca cel care nu se simte confortabil pastreaza tacerea reprezinta punctul de ruptura care se produce intre cei doi parteneri.
Conform lui Vaughan, pierderea intimitatii dintre cei doi parteneri duce la retragerea angajamentului printr-un proces lent, uneori sesizabil abia cand nu mai exista sanse reale ca cei parteneri sa se reuneasca.
De altfel, tot in virtutea teoriei lui Vaughan, partenerul ce simte insatisfactie, dar nu stie exact motivul pentru aceasta, incepe sa isi exprime trairile prin nemultumiri legate de mediu, de societate, de loc de munca sau din orice alt motiv din mediul inconjurator. In prima faza, toate acestea apar dintr-o nevoie de ajutor, dar, nestiind in ce mod sa fie exprimat, se contureaza in in mediul exterior.
Dupa aceasta faza, persoana nemultumita incepe, usor usor, sa isi canalizeze atentia spre activitati recreative, petrece mai mult timp departe de partener, incepe sa isi doreasca sa cunoasca oameni noi. Unele persoane, din dorinta de a forma noi legaturi, intra incetul cu incetul in alte relatii, unele sexuale, altele nu, dar care aduc mai multa satisfactie in aceasta arie. Aceasta noua relatie are rolul de a-l ajuta sa diminueze sentimentele de frustrare si nemultumire, si, de cele mai multe ori, aceasta noua relatie are la baza o fantezie si foarte putina doza de realitate.
In aceste noi conditii, se adanceste prapastia dintre cei doi parteneri aflati in relatia de lunga durata.
Atunci cand ne indragostim de cineva, suntem tentati sa se concentram atentia mai mult asupra trasaturilor pozitive pe care persoana de care ne-am indragostit le are (fapt dovedit stiintific prin atat de multe cercetari), diferentele pe care le observam intre noi si celalalalt sunt interpretate ca fiind complementare. Odata cu trecerea timpului, relatia evolueaza si tot ceea ce producea entuziasm la inceput acum si-a pierdut din interes. Incetul cu incetul, fiecare dintre parteneri incep sa realizeze ca celalalt nu se poate ridica la gradul de perfectiune la care sperat si asteptat. Astfel, cei doi incep sa se concentreze asupra caracteristicilor negative ale partenerului. In special partenerul care nu se simte satisfacut, nu mai are o parere obiectiva asupra partenerului iar trecut este rememorat in asa fel incat sa se potriveasca cu emotiile din prezent, diminuan astfel momentele frumoase petrecute impreuna sau calitatile pe care le are acesta.
Dupa aceasta perioada, partenerul nemultumit incepe sa isi convinga si colegii sau prietenii ca nimic nu este cum trebuie in relatia lui, incepe sa aplice tot felul de tactici pentru a-l convinge si pe celalalt partener ca relatia lor nu mai functioneaza. Practic, incepe sa ii transmita si partenerului ceea ce simte.
Cel care initiaza aceasta situatie, incepe sa se simta din ce in ce mai bine in afara relatiei, este obisnuit faptul ca el sa caute sprijin in diferite persoane care sa il ajute sa treaca mai bine peste tranzitia ce urmeaza. Aceste persoane pot fi prieteni, noi iubiti, etc. Totusi, partenerul acestuia, de regula afla abia foarte tarziu cat de grava este situatie, el fiind inca foarte inradacinat in relatia de cuplu. Aparitia unei alergii subite la verigheta (ce necesita scoaterea ei), intreprinderea actiunilor ce, de obicei erau facute impreuna, de data aceasta separat sunt doar doua exemple comune de actiuni pe care o persoana care vrea sa iasa dintr-o relatie (casnicie) le intreprinde uneori constient, alteori inconstient.
Celor doi le este greu sa inteleaga natura mai profunda a rupturii lor, si a problemelor care exista in relatia lor, si raman prinsi in reprosuri, fara sa vada dincolo de asta. Partenerul celui care initiaza situatia este cel care poate sugera ca acesta are nevoie sa mearga la un specialist.
Urmeaza apoi pasi siguri catre o distantare si fizica, greu de digerat pentru amandoua persoanele implicate. Daca cel care initiat aceasta despartire a avut de indurat o perioada mai lunga timp aceasta situatie, partenerul acestuia a fost “lovit” de socul situatiei.
Dupa desparirea fizica, cei doi se gasesc intr-o situatie noua, de a fi observatori la viata celuilalt.
Este dificila adaptarea si de obicei, abia atunci cand unul dintre ei ajunge sa se implice intr-o alta relatie se definitiveaza procesul.
O posibila impacare poate avea loc si, in cazul unora chiar are loc, insa aceasta este posibila si va functiona doar in masura in care cei doi inteleg ca nu se mai intorc la ce a fost. In cazul in care fac asta, esecul este sigur. Daca, insa, reusesc sa se intoarca unul spre celalalat cu perceptii diferite de cele dinainte, asupra lumii, ei au in felul acesta sansa sa isi construiesc o relatie reala, bazata pe incredere, angajament, intimitate. Aceasta noua relatie va fi mai puternica si mai durabila decat cea de dinainte.