Gelozia este un sentiment normal, indiferent de tipul cuplului în care partenerii se află. Ceea ce este important în cazul geloziei este modul în care aceasta este controlată. Dacă nivelul atins este extrem, relația nu va mai putea funcționa normal.

„Gelozia este, înainte de orice, durere, o formă particulară a suferinței. Ea este pasiune, este reversul pasiunii  amoroase.“ (Leleu, 2003)

“Sentimentul geloziei constă într-o emoţie durabilă şi penibilă, de tonalitate subiectivă specific (amară, înţepătoare), legată de suspiciunea privind obiectul iubit, ruşinea asociată cu sentimentul de inferioritate, mânia şi ura îndreptate către obiectul sau persoanele vizate de subiectul respectiv.”(Enăchescu, 2003, pg 95)

Gelozia se poate manifesta faţă de una sau mai multe persoane. Ea reprezintă o situaţie triunghiulară, formată din: persoana geloasă, obiectul suspiciunii, rivalul. În cadrul cuplurilor, triunghiul este format din: partenerul îndrăgostit, partenerul suspectat de infidelitate, rivalul partenerului îndrăgostit (real sau imaginar).

L. Poal afirmă că gelozia are o formă de manifestare diferită în funcţie de epocă: în epoca primitivă, gelozia îmbrăca forma sentimentului deposedării material a bărbatului de femeia sa; la musulmanii poligami gelozia se manifestă chiar la simpla contemplare a feţei femeii de către un străin; la europeni este sentimental geloziei este răspândit foarte tare, el fiind cauza multor crime pasionale.

Dacă privim gelozia din punct de vedere psihanalitic, o vom vedea împărţită în trei grupe: gelozia concurenţială sau normală, gelozia proiectivă şi gelozia paranoică.

Gelozia normală se exprimă prin întristare, durere legată de credinţa că obiectul sau persoana este pierdută, dar şi printr-o suferinţă narcisică. Gelozia este trăită bisexual, atât de bărbat cât şi de femeie.

Gelozia proiectivă provine din manifestarea în viaţă a propriilor infidelităţi sau imboldul de infidelitate trăit anterior. Astfel, persoana geloasă proiectează în partener propriile sale porniri de infidelitate.

Gelozia paranoid rezultă din aspiraţiile la infidelitate refulate. Acest tip de gelozie corespunde homosexualităţii latente.

Persoanele geloase prezintă particularităţi la nivelul personalităţii. Gelozia este rezultatul unor trasături de personalitate: nelinişte trezită şi întreţinută de teamă, incapacitate de a-i întreţine partenerului sentimentul iubirii, impresia că este trădat în sentimentele sale, ideea de a fi respins de partener, impresia unui sentiment de inferioritate, suspiciune sau convingere fermă că partenerul este infidel.

Gelozia aduce persoana la stări depresive, sentimentul ruşinii, nemultumire de sine, schimbare de atitudine şi comportament, sentimente şi acţiuni contradictorii, stări de violenţă, sentimente de inferioritate, idei sau acte de homicid, ca forme de răzbunare.

Modul de gelozie diferă în cazul bărbatului de cel al femeii. Femeia este mult mai frecvent şi multe mai puternic geloasă decât bărbatul. Din nevoia permanentă de tandreţe şi ocrotire, femeie are în permanenţă teama că va fi abandonată. În multe din cazuri, gelozia coincide cu starea de frigiditate.

La bărbat, gelozia are legătură cu rivalul. De cele mai multe ori, la bărbaţi gelozia ia formă patologică, putându-se asocia cu delirul erotic sau erotomania.

Ca o concluzie, bărbaţii sunt mai geloşi faţă de activitatea sexuală a partenerei, în vreme ce femeile sunt mai geloase pe implicările emoţionale ale bărbaţilor.

Pe langă faptul că este o suferință, gelozia poate distruge atât persoana care are aceste sentimente cât și persoana considerată responsabilă pentru apariția acestor sentimente. La nivelul propriei persoane, gelozia afectează somnul, poate duce la bulimie, alcoolism, droguri, tutun. În cele mai grave cazuri se poate ajunge la suicid. În ceea ce privește cealaltă persoană, din cauza acestor sentimente pot apărea actele de violență și agresivitate, ducând chiar la crimă pasională.

Ca și în cazul sentimentelor de iubire, nu există o definiție exactă pentru gelozie.

În 1984, Knox încearcă să definească gelozia, spunând că aceasta reprezintă un „ set de emoții care apar când o persoană privește relația erotică cu persoana iubită ca fiind amenințată. În acest caz, sentimentele specifice sunt: teama de pierdere sau abandon, anxietate, durere, apărare, vulnerabilitate și lipsa de speranță.“ (apud Mitrofan, Mitrofan, 1994)